Cadrul unional

S2. Politici & legislație la nivelul Uniunii Europene

Pactul ecologic european a fost lansat de Comisia Europeană în 11 decembrie 2019 și reprezintă strategia actuală de creștere a Uniunii Europene ca răspuns la urgența climatică și planul prin care se asigură sustenabilitatea economiei unionale.

Acesta își propune să asigure neutralitatea climatică până în 2050 și decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, să protejeze capitalul natural al UE și sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a efectelor aferente.

În cuprinsul Pactului este evidențiată necesitatea unei abordări holistice și transsectoriale, de reformare a politicilor în materie de aprovizionare cu energie curată în toate sectoarele economice și industriale, de-a lungul lanțului de producție și de consum, pentru proiectele de infrastructură de mare anvergură, în sectorul transporturilor, al alimentației și agriculturii, al construcțiilor, al fiscalității și al prestațiilor sociale.

În acest scop, Pactul a propus o serie de acțiuni și inițiative care acoperă domeniul climei, al mediului, al energiei, al transporturilor, sectorul industrial, agricultura și finanțarea durabilă, toate acestea fiind interconectate.

Cronologia inițiativelor legislative și strategiilor realizate în baza Pactului Ecologic European este disponibilă aici.

Legea europeană a climei

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) este unul din pilonii Pactului Ecologic European.

Cronologie:

12 decembrie 2019 - Consiliul European și-a exprimat susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris.
4 martie 2020 - Comisia Europeană a adoptat propunerea sa de Lege europeană a climei;
17 septembrie 2020 - Comisia a adoptat o propunere de modificare a propunerii sale inițiale pentru a include un obiectiv revizuit al UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030;
10-11 decembrie 2020 - Consiliul European a aprobat un obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 în comparație cu 1990.
17 decembrie 2020 – Consiliul a adoptat o abordare generală asupra propunerii legislative; UE și statele sale membre au transmis către UNFCCC contribuția lor actualizată stabilită la nivel național (NDC) actualizată, care angajează UE să atingă obiectivul obligatoriu de reducere netă a emisiilor aprobat de Consiliul European;
21 aprilie 2021 – Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la propunere;
30 iunie 2021 – Legea europeană a climei este adoptată;
20 iulie 2021 – Legea europeană a climei intră în vigoare.

Obiect:

Legea europeană a climei stabilește un cadru pentru:

reducerea ireversibilă și progresivă a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră și pentru sporirea absorbțiilor de carbon, în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen lung privind temperatura prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. (a) din Acordul de la Paris.
realizarea de progrese în vederea îndeplinirii obiectivului global în materie de adaptare stabilit la art. 7 din Acordul de la Paris.

Obiective în materia reducerii emisiilor antropice de gaze cu efect de seră

Legea prevede:

un obiectiv obligatoriu pe termen lung - realizarea neutralității climatice în Uniune până în 2050, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată, iar Uniunea să obțină ulterior un bilanț negativ al emisiilor.
un obiectiv obligatoriu intermediar pentru anul 2030 – o reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990.
un obiectiv obligatoriu intermediar pentru anul 2040 care urmează a fi propus de Comisie, sub aspectul unei ținte concrete, în cel mult șase luni de la prima evaluare la nivel global prevăzută la art. 14 din Acordul de la Paris și care va avea loc la Conferința Părților la Acordul de la Paris din anul 2023.

Obiective în materie de adaptare

Legea prevede:

asigurarea de către instituțiile relevante ale Uniunii a progreselor continue în ceea ce privește sporirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice, în conformitate cu art. 7 din Acordul de la Paris.
asigurarea de către instituțiile relevante ale Uniunii a faptului că politicile de adaptare din Uniune și din statele membre sunt coerente, se susțin reciproc, asigură beneficii conexe pentru politicile sectoriale și acționează în direcția unei integrări mai bune și consecvente a adaptării la schimbările climatice în toate domeniile de politică, inclusiv politicile și acțiunile socioeconomice și de mediu relevante, după caz, precum și în acțiunea externă a Uniunii. Acestea se concentrează, în special, asupra populațiilor și sectoarelor cele mai vulnerabile și mai afectate și identifică deficiențele în acest sens, în consultare cu societatea civilă.
adoptarea de către Comisie a unei strategii a Uniunii privind adaptarea la schimbările climatice în conformitate cu Acordul de la Paris și revizuirea periodică a acesteia;
adoptarea și punerea în aplicare de către statele membre a unor strategii și planuri naționale de adaptare, luând în considerare strategia Uniunii privind adaptarea și pe baza unor analize solide, evaluări ale progreselor înregistrate și indicatori în materie de schimbări climatice și vulnerabilitate, în conformitate cu cele mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile.

În strategiile lor naționale de adaptare, statele membre țin seama de vulnerabilitatea deosebită a sectoarelor relevante, între care sectorul agricol, sistemele de apă și alimentare, precum și de securitatea alimentară, și promovează soluțiile bazate pe natură și adaptarea bazată pe ecosisteme. Statele membre au obligația să actualizeze periodic strategiile și includ informațiile actualizate conexe în raportul care trebuie prezentat în temeiul art. 19 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Alte instrumente legislative cheie ale Uniunii Europene pentru îndeplinirea angajamentelor statelor membre în materie de reducere a emisiilor și de monitorizare, raportare și contabilizare a emisiilor

1. Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii – Directiva EU-ETS

stabilește un cadru și obiective de reducere a emisiilor generate de instalații industriale și energetice de mari dimensiuni, precum și un plafon specific și un cadru de monitorizare și de raportare pentru emisiile generate de sectorul aviației în cadrul Spațiului Economic European;
Mai multe informații sunt disponibile aici.

2. Regulamentul (UE) 2018/842 privind partajarea eforturilor - Regulamentul ESR

stabilește obiective anuale obligatorii de reducere a emisiilor pentru fiecare stat membru în sectoarele agriculturii, deșeurilor, transportului rutier, construcțiilor, energiei, procese industriale și utilizarea produselor, pentru activități care nu intră în domeniul de aplicare al sistemului de comercializare a certificatelor de emisii sau al altor acte legislative specifice;
combină responsabilitatea națională pentru atingerea obiectivelor comune în materie de climă (integritatea mediului) cu flexibilitatea statelor membre de a pune în aplicare măsurile adecvate, ținând seama de circumstanțele naționale (subsidiaritate).
Mai multe informații sunt disponibile aici.

3. Regulamentul (UE) 2018/841 privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură – Regulamentul LULUCF

stabilește norme privind monitorizarea, raportarea și contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor de dioxid de carbon care rezultă din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (land use, land use change and forestry – LULUCF).
Mai multe informații sunt disponibile aici.

4. Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice

stabilește un nou cadru de contabilizare și de raportare pentru gazele antropice cu efect de seră, pentru proiecțiile privind emisiile, pentru strategiile de dezvoltare cu emisii reduse de carbon și pentru politicile și măsurile de atenuare, stabilind în sarcina statelor membre inclusiv obligația de a elabora:
- planuri naționale integrate privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 până la 31 decembrie 2019, iar apoi până la 1 ianuarie 2029 și, ulterior, la fiecare 10 ani;
- strategii de reducere a emisiilor pe termen lung din perspectiva unei perioade de 50 de ani, în vederea contribuirii la obiectivele mai ample ale dezvoltării durabile și la obiectivul pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris;
- rapoarte bienale privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor, începând cu 15 martie 2023, pentru a urmări progresele înregistrate în cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice.
Mai multe informații sunt disponibile aici.

5. Regulamentul (UE) 2015/757 privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim

stabilește sistemul pentru monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim, în vederea alinierii acestuia la sistemul global de colectare a datelor pentru consumul de păcură al navelor care a fost introdus de Organizația Maritimă Internațională.
Mai multe informații sunt disponibile aici.

6. Regulamentul (UE) 2019/631 – de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi

stabilește cerințe de performanță privind emisiile de CO2 generate de autoturismele noi și de vehiculele utilitare ușoare noi (camionete). Aceste cerințe vor contribui la atingerea obiectivului UE de a-și reduce până în 2030 cu 30 % față de nivelurile din 2005 emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele care nu sunt incluse în sistemul de comercializare a cotelor de emisii (ETS).
Mai multe informații sunt disponibile aici.

Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” (”Fit for 55”)

La 14 iulie 2021, Comisia Europeană a publicat pachetul legislativ ”Fit for 55”.

Pachetul ”Fit for 55” reprezintă un set de propuneri legislative interconectate care urmăreşte atingerea obiectivului obligatoriu stabilit prin Legea Europeană a Climei: asigurarea unui tranziţii echitabile, competitive şi ecologie în scopul reducerii interne a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030 raportat la nivelul anului 1990, astfel încât până în 2050, Uniunea să atingă neutralitatea climatică.

Pachetul ”Fit for 55” include un mix de politici care vizează:

- un preț al carbonului:

modificări ale schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii și aplicarea acesteia la noi sectoare (EU-ETS);
măsuri pentru prevenirea relocării emisiilor de carbon (CBAM);

- stabilirea unor obiective mai ambiţioase la nivel naţional şi la nivel UE:

obiective anuale obligatorii în materie de emisii de gaze cu efect de seră în sectoare care nu fac obiectul schemei EU-ETS (ESR);
instituirea unor instrumente pentru prezervarea și creșterea capacității naturale de stocare a dioxidului de carbon (LULUCF);
utilizarea crescută a energiei regenerabile (RED);
creșterea eficienței energetice (EED);
alinierea politicilor de impozitare la obiectivele Pactului Ecologic European;

- norme/standarde:

dezvoltarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii reduse prin introducerea infrastructurii de combustibili alternativi care să le susțină (AFIR);
standarde de emisii CO2 pentru autoturisme și vehicule comerciale ușoare;
obligaţii privind combustibili derivaţi din surse regenerabile pentru domeniul aviaţiei (ReFuel EU) şi maritim (FuelEU).

- măsuri de sprijin:

crearea Fondului Social pentru Acţiuni Climatice;
consolidarea Fondului de Modernizare şi a Fondului pentru inovare EU ETS;
folosirea veniturilor ca urmare a licitării certificatelor de emisii ale statelor membre pentru sprijinirea proiectelor legate de climă şi energie, inclusiv decarbonizare în sectorul transporturilor rutiere şi al construcţiilor.

De asemenea, tot în cadrul pachetului, următoarele inițiative au fost comunicate la 15 decembrie 2021:

Reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic;
Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (DPEC);
Revizuirea celui de-al treilea pachet privind energia pentru gaze (Directiva 2009/73/UE și Regulamentul 715/2009/UE) pentru a reglementa piețele competitive de gaze decarbonizate.

Propunerile lansate în 2021 în responsabilitatea MMAP vizează modificările aduse:

Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS);
Regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR);
Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF);
Regulamentului privind standardele de CO2 pentru autovehicule ușoare și autoutilitare.