Cadrul național

S3. Politici & legislație la nivel național

Ratificarea acordurilor internaționale în domeniul climei

România este una din ţările semnatare ale Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice, pe care a ratificat-o prin Legea nr. 24 din 6 mai 1994.

România a adoptat Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice la 11 decembrie 1997,ratificat prin Legea nr. 3 din 2 februarie 2001.

În cadrul primei perioade de angajament sub Protocolul de la Kyoto, respectiv 2008-2012, majoritatea Statelor Membre, inclusiv România, şi-au asumat o ţintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% faţă de anul de bază 1989. România și-a îndeplinit și depășit obiectivul de 8 % asumat, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

România a ratificat Amendamentul de la Doha la Protocolul de la Kyoto prin care se operaţionalizează cea de a doua perioadă de angajament prin Legea nr. 251/2015 pentru acceptarea Amendamentului de la Doha.

România a semnat Acordul de la Paris la New York la 22 aprilie 2016 și l-a ratificat prin Legea nr. 57 din 10 aprilie 2017 pentru ratificarea Acordului de la Paris.

 

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC)

În perioada 2018-2020, Ministerul Energiei/Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au coordonat activitatea Grupului de lucru interinstituțional, format din 17 autorități și instituții publice, constituit în scopul elaborării Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC), în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice.

PNIESC reprezintă angajamentul României de a contribui la îndeplinirea ambițioaselor obiective europene stabilite pentru anul 2030 în domeniul energiei și climei, prin stabilirea unor:

  1. ținte naționale privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile  în consumul final de energie, îmbunătățirea eficienței energetice în toate sectoarele economice și creșterea gradului de interconectare a pieței interne de energie electrică la piața europeană de energie:
  2. politici și măsuri pentru atingerea respectivelor ținte.

PNIESC a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2021.

În vederea stabilirii unui mecanism de implementare și monitorizare a PNIESC, Ministerul Energiei și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au accesat un proiect de asistență tehnică, în cadrul unui program derulat de Comisia Europeană/DG REFORM, în vederea:

  1. stabilirii unei structuri de guvernanță eficientă pentru implementarea PNIESC, inclusiv a unui mecanism de lucru pe care autoritățile române să-l folosească pentru monitorizarea, raportarea progreselor, implementarea și actualizarea PNIESC;
  2. elaborării Strategiei pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (LTS), în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1999 și obiectivul neutralității climatice;
  3. crearea, utilizarea și întreținerea unui instrument de modelare pentru planificarea energetică și climatică pe termen lung.

 

Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (LTS)

„Strategia pe termen lung a României” va reflecta viziunea pe termen lung pentru o economie modernă și un sistem energetic eficient care să contribuie în îndeplinirea angajamentelor asumate prin Acordul de la Paris, precum și oportunitățile și provocările în materie de reducere a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră și sporire a absorbțiilor de către absorbanți în vederea atingerii obiectivelor referitoare la temperatură stabilite în Acordul de la Paris.

Strategia LTS este în prezent în curs de elaborare.


Vizualizati toate paginile din cadrul Cadrul național, ordonate dupa data publicarii: